Valeria Răcila van Groningen

Alerg cam două maratoane pe an. Am plecat din țară în 1986, m-am întors in ’93 și am inceput să alerg din nou. Am mai făcut atletism în liceu, înainte de a face canotaj și așa am început să alerg cu soțul meu, un maraton sau două pe an. Am alergat în aproape toate capitalele europene, în Chicago… Alergarea e cel mai accesibil sport. Atunci, aveam doi copii mici și nu puteam să ajung la Snagov, pentru că îmi lua foarte mult timp. Alergarea era cel mai la îndemână și cred că pentru oricine e foarte ușor să își ia o pereche de teniși și să alerge trei sau patru kilometri, cât poate și să se simta mai bine, după aceea.